Eudaimonismul, este curentul filosofic care considera ca fericirea absoluta este reprezentanta de atingerea potentiaului uman de crestere, de dezvoltare si de transcedenta (aici mai multe detalii).
In era moderna, principiile acestui curent au fost preluate de nume importante ale psihologiei umaniste. Abraham Maslow este unul dintre parintii acestui curent.
Modelul creat de el este o teorie psihologică motivațională de ierarhizare a nevoilor umane. Este împărțită pe 5 niveluri și, de cele mai multe ori, este ilustrata sub forma unei piramide. De unde și numele de piramida nevoilor a lui Maslow.
Modelul nevoilor inițial arată astfel, începând de la baza piramidei:
- Nevoi fiziologice
Acestea pot fi numite si de baza (apa, hrana, adăpost, haine, caldura, somn, etc), fiind necesare supraviețuirii. Maslow considera ca fără acestea omul nu poate funcționa corespunzător, acestea fiind prioritare.
- Nevoi de siguranța personala
Protectie, siguranța, stabilitate, lege și ordine.
- Nevoia de dragoste și apartenența
După ce primele doua sunt îndeplinite, apar nevoile sociale care implica sentimentul de apartenența, de a fi iubit și de a oferi iubire, intimitate, încredere, acceptare, aderarea la un grup.
Nevoia de relații interpersonale motivează, indiscutabil, comportamentul.
- De recunoaștere socială
Aceasta nevoie a fost împărțită de autor pe doua dimensiuni:
- a) stima de sine (demnitate, independența, măiestrie, realizare).
- b) nevoia de recunoaștere din partea altora (statut social).
Maslow considera ca nevoia de recunoaștere este esențială copiilor și tinerilor, precedând demnitatea și stima de sine.
- Nevoia de autorealizare și dezvoltare personala
Realizarea potențialului personal, împlinirea de sine, căutarea creșterii personale, “sa devii orice ești capabil sa devii” spunea Maslow.
Aceasta ultima nevoie se pliază perfect pe filosofia eudaimonica.
Este fascinant cum concepte antice de filosofie se regăsesc la baza psihologiei umaniste (Maslow este unul dintre cei care i-a pus bazele).
Cele 5 categorii pot fi împărțite in:
Nevoi de deficienta: primele 4. Acestea apar datorită lipsei a ceva.
Nevoi de crestere: 5. Acestea nu apar din lipsa a ceva, ci din dorința de crestere și dezvoltare personala.
Orice persoana este capabilă sa urce in acesta piramida. Pot apărea încetiniri ale progresului atunci când unele dintre nevoile de deficienta nu sunt împlinite (de exemplu pierderea unui job).
Majoritatea comportamentelor sunt motivate de mai mulți factori simultan și ordinea lor nu este rigida, poate fluctua in funcție de circumstanțe.
Modelul inițial a fost upgradat între 1960-1970 cu:
Nevoi cognitive
Cunoaștere și intelegere, curiozitate, explorare, nevoia de inteles și predictibilitate.
Nevoi estetice – căutarea frumuseții, a echilibrului și formei.
Nevoi de transcendenta – o persona poate fi motivata de nevoi ce transcend sinele.
Maslow a studiat 18 oameni pe care ii considera la nivelul 5, autorealizare. Printre ei se aflau Abraham Lincoln și Einstein.
15 caracteristici au fost observate:
- Percep realitatea eficeint și pot tolera nesiguranța
- Au capacitatea de a se accepta pe ei și pe ceilalți așa cum sunt
- Arată spontaneitate in gândire și actiune
- Focusati pe rezolvarea problemelor, fără egocentrism
- Un sens neobișnuit al umorului
- Capacitatea de a privi viața intr-un mod obiectiv
- Sunt extrem de creativi
- Nu au nevoie de încurajare și sunt, neintenționat, neconvenționali
- Concentrați pe binele umanității
- Sunt capabili de o intelegere profunda a experienței de viața
- Aubrelatii profunde cu putini oameni
- Au experiențe de vârf
- Au nevoie de confidențialitate
- Arată atitudini democratice
- Au standarde morale și etice ridicate
Care sunt comportamentele ce încurajează și ajuta la dezvoltarea auto-actualizarii (împlinite, realizarea potentialului personal, creșterea și dezvoltarea individuală).
– Sa fim mereu copii in atitudini și comportamente: mereu absorbiți de tot ce se intampla in jurul nostru
– Sa alegem drumurile noi, nu cele știute (ieșirea din zona de confort)
– Sa ne ascultam vocea interioară, nu ceea ce spune “lumea”
– Asumarea de responsabilități
– Identificarea concepțiilor limitative și înlăturarea lor
Teoria lui Maslow a fost contesta ulterior ca fiind subiectiva și bazată pe analiza unui număr mic de indivizi. De asemenea, contestarii afirmau ca nu este nevoie de îndeplinirea nevoilor din partea de jos a piramidei (nevoile de deficienta) pentru auto-realizare. De exemplu nume marcante in zona creativității precum Van Gogh, Rembrandt și altii au trăit in sărăcie, deși, teoretic atinseserănivelul auto-actualizării.
Teoria lui Maslow rămâne un punct de referința important in psihologia motivatiei.
Mai interesant este ca cercetători contemporani (Diener și Tay in 2011) au testat teoria lui Maslow pe un eșantion de peste 60000 de persoane din 123 de tari între 2005 și 2010.
Rezultatul este următorul: nevoile umane identificate de Maslow se regăsesc in toate culturile dar nu sunt interdependente.
Astfel, chiar dacă suntem flamanzi, ne putem simți bine cu prietenii noștri.
Sau, hai sa ne gândim la familiile cu situații financiare precare. Deși multe dintre elementele de la baza piramidei nu sunt îndeplinite, aceste familii ne surprind cu nivelului lor de pozitivism și fericire. Se bucura ca sunt sănătoși, ca se au unii pe altii, ca sunt impreuna și au parte de o masa calda pe zi.
In contrast, oameni cu situații financiare solide, au mari supărări atunci când își găsesc bolidul de 100000 de euro zgâriat in parcare. Un fenomen fascinant, nu-i așa?
Vom continua in alt articol si cu alte teoriei moderne eudaimoniste.
Referinte:
Hoffman, E. (1988). The right to be human: A biography of Abraham Maslow Kenrick, D. T., Neuberg, S. L., Griskevicius, V., Becker, D. V., & Schaller, M. (2010). Goal-Driven Cognition and Functional Behavior The Fundamental-Motives Framework. Current Directions in Psychological Science, 19(1), 63-67.
Maslow, A. H. (1962). Toward a Psychology of being Maslow, A. H. (1970a). Motivation and personality. New York: Harper & Row.
Wulff, D. M., & Maslow, A. H. (1965). Religions, Values, and Peak-Experiences. The Journal of Higher Education, 36(4), 235. https://www.simplypsychology.org/
