Discutam într-un articol anterior despre adaptarea hedonică (aici <-). Scrieri pe această tema datează de secole, Augustin de la Hipona, cu secole în urmă spune că “Dorința nu are odihnă, este infinită în sine, fără sfârșit…”
A început să fie studiată de psihologi încă din anii 70’ și, conform ei, fiecare individ are un nivel bazal de fericire la care tinde pe tot parcusul vieții. Indiferent de evenimentele extrem de fericite sau dimpotrivă, cele nefericite, tinde să se întoarcă la nivelul bazal e fericire. Funcționează asemenea unui termostat.
Conform teroriei, cu cât o persoană câștigă mai mulți bani sau are mai multe momente de fericire în viață, cu atât de mult vor crește și așteptările. Astfel, nivelul de fericire rămâne constant. Se înregistrează doar o creștere temporară prilejuită de momentul de bucurie (creșterea salariului, să spunem).
Istoria ne învață că cele mai mari reușite și, în egală măsura, cele mai mari suferințe se estompează odată cu trecerea timpului.
Adaptarea și relațiile
Teoria este extrem de validă și pentru relații. Începuturile ne plac mult și sunt sigur că sunteți în acord cu mine. “Îndrăgostirea” este de-a dreptul magică, avem fluturi în stomac și stele în ochi și, el/ea devine centrul universului tău.
În fapt suntem sub efectul drogurilor, un amestec de compuși chimici extrem de puternici: hormoni (testosteron și estrogen) responsabili pentru dorința fizică și neurotransmițători (oxitocina, dopamină, norepinefrină) responsabili pentru atracția față de partener.
Astfel, începuturile, marcate de nou (acesta este cuvântul cheie), sunt caracterizate prin niveluri înalte de pasiune, bucurie, atracție și entuziasm. Cu timpul, toate aceste sentimente și experiențe devin mai puțin intense, făcând relația mult mai puțin interesantă. Și, implicit, suntem mai puțin fericiți. Conform cercetătorilor, fericirea poate fi conceptualizată că un amestec între o satisfacție ridicată privind viată, multe momente pozitive și cât mai puține momente negative.
Să luăm exemplul unei relații: observăm mai multe cicluri ale fericirii:
Începutul relației (fericire ridicată) -> adaptare (fericire bazală) -> logodnă (fericire ridicată) -> adaptare (fericire bazală) -> căsătorie (fericire ridicată) -> apariția primului copil (fericire ridicată)
Este important de înțeles că fericirea de la începutul fiecărei relații poate fi o capcană. Creează niveluri nerealist de ridicate privind relația. După perioada intensă în emoții și sentimente se întâmplă trei lucruri în relație de cauzalitate:
1)dispar efectele drogurilor menționate mai sus
2)persoană de lângă noi ne este deja familiară (își pierde atributul de “nou”); în plus, activitățile de cuplu au tendința să devină rutiniere. -> Să presupunem că ieșim cu partenerul la cină într-un loc care ne place foarte mult. Dacă facem asta în fiecare zi, locul își pierde din “farmec” și acțiunea nu ne mai aduce aceeași bucurie pentru că intră în obișnuintă, într-un nivel de baza, așa cum vorbeam la început.
3)ne dorim să fie “că la început”, însă fără “droguri”
În acest moment (re)apare dorința de nou, de descoperire.
Ne plac începuturile. În fapt, în societatea de astăzi este promovat noul. Schimbăm telefoanele mobile la an pentru că apărut modelul superior celui pe care îl deținem, aruncăm televizorul stricat și luăm unul nou la reducere că ne este “peste mâna”să îl reparăm. Este mai facil să înlocuiești decât să repari, nu mai ieftin neapărat. Am devenit mai comozi și nu este neapărat un lucru benefic nouă. Și aici era consumerismului ne influențează comportamentul.
Revenind la subiect, este de valoare să înțelegem etapele prin care trecem. Va invit, în rândurile care urmează, să descoperiți o perspectiva:
(Duratele menționate pentru fiecare etapă sunt relative și pot fi influențate de numeroși factori)
I.ÎNCEPUTUL (6-12 luni)
Am discutat anterior despre ce se întâmplă în faza de îndrăgostire. În această etapă suntem incapabili să vedem defectele partenerului sau nu ne deranjează prea mult (deși contravin cu unele principii ale noastre). De ce? Amestecul chimic de hormoni și neurotransmițători. Ne descoperim reciproc, descoperim o lume nouă împreună, cu locuri noi, activități noi, oameni noi. Suntem într-un moment caracterizat printr-un nivel ridicat de fericire și ne simțim extrem de bine. O fericire ce se extinde pe toate planurile, nu doar cel personal.
II.DETOX (12-24 luni)
Efectele “drogurile” încep să dispară încet, încet și ne recăpătăm din simțuri. Deja ne-am descoperit în mare parte partenerul iar acțiunile pe care le facem împreună sunt intense, însă nu cum erau cu câteva luni în urmă. Este momentul de început al maturizării dragostei, ne atașăm mai mult și într-un mod diferit de partener. Acum începem să vedem mai clar și defecte ale partenerului, însă nimic care să ne deranjeze major. Sunt defecte tolerabile.
III.TREZIREA (24-48 luni)
Efectele drogurilor au dispărut. Ne cunoaștem partenerul și nu sunt lucruri importante care să ne surprindă în legătură cu acesta. Viată de cuplu deja a intrat într-o rutină și intensitatea momentelor trăite împreună scade. Sunt mult mai puține lucruri noi pe care le facem vs. celelalte etape. Tot acum vedem mult mai mult din defectele partenerului sau poate ne deranjează mai mult decât înainte. Implicit, apar și micile certuri de cuplu care au tendința să crească în intensitate. Considerând că majoritatea cuplurilor în această etapă deja locuiesc împreună, discuțiile pot varia de la subiecte casnice (cine spală și cine nu spală vasele, cine face dezordine, cine plimbă câinele, cine duce gunoiul, etc) și până la subiecte legate de planuri de viitor ale cuplului. Aceste subiecte sunt în zona angajamentului. Și aici voi generaliza cu permisiunea voastră: bărbații au tendința să nu se gândească (mai degrabă să nu actioneze) la angajamente de viitor, neînțelegând că poate partenerele lor au nevoie de asta. Desigur, depinde și de vârstă partenerilor și cercul de prieteni ce pot contribui la o anume presiune “socială”. Apropierea de 30 de ani poate fi un factor declanșator.
Tensiunile și discuțiile, angajamentele sau lipsa lor pot contribui fie la ruperea relației, fie la trecerea într-un stadiu superior al relației.
ATENȚIE: riscul este că partenerii să își dorească aceleași stări că la început, fără a constienza că este imposibil, sunt procese chimice care ne influențează stările inițiale.
IV.ANGAJAMENTUL
Dacă relația a supraviețuit înseamnă că există toate premisele că partenerii să imbatranesca împreună. Acum relația este mult mai matură și apare un extrem de puternic sentiment de grijă și respect față de partener. Deși emoțiile trăite nu mai sunt la fel de intense,au maturitatea necesară să înțeleagă stadiul în care se află.
Toate cuplurile experimentează într-un fel sau altul aceste etape. Insă, cel mai sigur lucru este că experimentează adaptarea hedonică. Ne place noul, ne plac începuturile și stările de euforie. Suntem influențați de societatea consumeristă în care trăim dar avem puterea să discernem. Nu va fi că la început și asta este în folosul nostru.
În partea a două a acestui articol (aici) voi împărtăși câteva metode de combatere a adaptării hedonice în relații.
#shiftforthebestofyou
Resurse http://sonjalyubomirsky.com/files/2012/09/Bao-Lyubomirsky-2013.pdf
