Zahărul. Pe cât de dulce, pe atât de nociv sănătății noastre

Zahărul. Pe cât de dulce, pe atât de nociv sănătății noastre

Zahărul este poate cel mai nociv aliment pentru sănătatea noastră și face parte din categoria carbohidraților simpli (aici <-informații despre carbohidrații rafinați).

În acest articol voi enumera care sunt principalele efecte nocive ale zahărului, toate afirmațiile fiind susținute de studii recente. În plus, ne vom întoarce puțin în timp pentru o mică istorie a zahărului.

Pe cât de nociv este pe atât este în prezent în alimentele pe care le consumăm ca aditiv alimentar. Cele mai des întâlnite forme sunt: sucroza (zahărul de masă) și siropul de porumb bogat în fructoza. Îl găsim în dulciuri, sucuri, pâine, conserve, până și în castraveții murați de pe rafturile supermarket- urilor. Zahărul este omniprezent în viețile noastre iar industria să gigantică.

Însă nu a fost mereu așa. Trestia de zahăr a fost cultivată cu câteva mii de ani în urmă, pentru prima dată, în Nouă Guinee. Considerând că aceasta creștea doar la tropice, exportarea în restul lumii era extrem de costisitoare. Astfel, pentru o perioada îndelungată, zahărul, era un simbol al luxului alături de perle sau aur.

În scurt timp a devenit popular datorită unei plante care poate fi cultivată în orice mediu, sfecla de zahăr.

Odată cu revoluția industrială, zahărul a început să fie produs în masă. Astfel, într-o singură zi în anii 1900, se producea cuantumul producției pe 10 ani în anii 1800.

Această metodă ieftină de producție a făcut că zahărul să poate fi introdus că aditiv în alimentele pe care le consumăm astăzi.

Revenind la efectele consumului de zahăr, este important de știut că: dependența de zahăr este mai puternică decât dependența de cocaină, conform unui studiu efectuat pe șobolani.

În era consumerismului, există oare vreo legatură între dependența creată de zahăr și faptul că este folosit ca aditiv în industria alimentară?

Și chiar dacă este omniprezent, este în puterea noastră să citim etichetele produselor pe care le cumpărăm și să alegem. Sau, putem hotărâ să adoptăm un plan nutrițional cât mai simplu, bazat pe consumul alimentelor în formă lor naturală, integrală.

Caloriile nu sunt egale

A circulat și incă circulă o teorie conform căreia “o calorie este o calorie” indiferent de sursă. O afirmație extrem de periculoasă pentru sănănatea noastră.

Zahărul reprezintă calorii “goale”, adică nu sunt însoțite de alți nutrienți sau de fibre alimentare. Inițial, teoria a fost promovată de către promotorii zahărului în perioada de după industrializare. În SUA chiar a fost creat un institut în 1928, “Institutul zahărului”, care promova zahărul ca pe un aliment sănătos. Susțineau o serie de beneficii (fără vreo baza științifică, desigur) precum: că vara îți oferea energie, iarna îți întărea sistemul imunitar și toamna combatea astenia.

Interesant este că de prin 1950, rata obezității în SUA a explodat.

Să fie, oare, vreo legatură între asta și consumul de zahăr?🤔

După cum știm, SUA este în topurile mondiale ale obezității. Peste 36% din populație este considerată obeză.

Pe lângă aceste date, va invit să vedem ce ne spune și știința despre egalitatea dintre calorii.

Studiind fenomenul, cercetătorii au observat că majoritatea hormonilor noștri extrag energia necesară din celulele grase. Cu o excepție, insulina. Voi aborda subiectul “hormoni” mai pe larg într-un articol viitor, însă acum pe scurt:

Consumul de zahăr (sau orice alt carbohidrat simplu) -> crește nivelul glicemiei (zahărul din sânge) -> pancreasul secretă insulină (această “comandă” celulelor să stocheze glucoza necesară din fluxul sanguin sub formă de glicogen) -> excesul de glucoză provoacă secreția mărita de insulină-> dacă celulelesunt deja săturate, glucoza se depune sub formă de grăsime.

In timp, acest fenomen se poate transforma in  rezistență la insulină, adica celulele nu mai “ascultă” mesajul insulinei, acela de a stoca glucoza.

Lucrurile revin la normal când glicemia și insulina scad.

De reținut că mesele bogate în carbohidrați (mai ales rafinați) provoacă creșteri semnificative ale glicemiei și insulinei.

În concluzie, consumul de zahăr în exces poate conduce la dezechilibre hormonale, provocând creșterea grăsimii corporale și, implicit, a masei corporale.

Astfel, in concluzie, caloriile nu sunt egale.

Efecte negative importante ale consumului de zahar in exces:

 

1.Consumul excesiv în timp provoacă micșorarea creierului și deteriorarea proceselor cognitive.

În timp, zahărul, distruge ramificațiile neuronilor. Știți cum arată neuronii unui bolnav de demența? Fără ramificații!

Un studiu efectuat în 2013 arată ne spune că un consum ridicat de zahăr poate provoca deteriorarea memoriei. În plus, crește riscul apariției demenței.

2.Crește riscul apariției cancerului

În primul rând, consumul de zahăr în exces, poate provoca obezitate, care crește considerabil riscul apariției cancerelor.

În al doilea rând, poate provoca inflamații în corp și rezistență la insulină, ambele fiind asociate cu riscul de cancer.

Un studiu vast, cu peste 400000 de participanți, demonstrează că un consum ridicat de zahăr este asociat cu creșterea riscului apariției cancerelor de esofag și intestin subțire.

Alt studiu efectuat pe femei, observă un risc mai mare cu 40% pentru persoanele care cunsumă de trei ori pe săptămână diferite tipuri de dulciuri.

3.Crește riscul apariției diabetului

Numărul bolnavilor de diabet de tip 2 crește îngrijorător la nivel mondial dar și în România.

Există multe cauze pentru asta, însă obezitatea, care de cele mai multe ori este cauzată de consumul în exces de zahăr, este considerată un factor important de risc pentru diabet.

De asemenea, discutam anterior despre rezistența la insulină. Aceasta este un factor major de risc. Un studiu efectuat în 175 de țări arată că riscul apariției diabetului crește cu 1.1% cu fiecare 150 de kcal provenite din zahăr (cam 300 ml dintr-o băutură carbogazoasă populară).

4.Poate cauza probleme cardiace

Dietele bogate în zaharuri sunt asociate problemelor cardiace, principala cauza a deceselor la nivel mondial.

Dovezile ne sugerează că poate provoca inflamație, creșterea trigliceridelor, a presiunii arteriale, aceștia fiind factori de risc în bolile cardiace.

În plus, poate provoca ateroscleroza.

Într-un studiu cu 30000 de participanți s-a observat că cei care își luau între 17% și 21% din aportul zilnic de calorii din zahăr, au un risc de deces cu 38% mai mare vs. cei care consumau doar 8% din aportul zilnic de calorii.

Exemplu: dacă luăm că baza un consum de 2000 de calorii zilnic, o sticlă de 500 ml de băutură carbogazoasă reprezintă 10% (52g zahăr x 4 kcal pe gram = 208 kcal).

5.Poate crește riscul apariției depresiei

Consumul de mâncăruri procesate și zahăr este asociat unui risc crescut în apariția depresiilor.

Un grup de cercetători a urmărit 8000 de subiecți pentru 22 de ani. Ce au observat: cei care consumau peste 67 de grame de zahăr pe zi aveau un risc mai mare cu 23% față de cei care consumau 40 de grame.

6.Accelerează procesul de îmbătrânire a pielii

Ridurile apar odată cu înaintarea în vârsta, însă alimentația poate juca un rol important.

Reacția dintre zaharuri și proteină produce apariția unor compuși. Acești compuși cauzează îmbătrânirea prematură a pielii. Cum: deteriorează colagenul și elastina, proteine ce ajută ca pielea să se întindă și să aibă un aspect tânăr.

Studiile arată că un consum redus de carbohidrați este asociat cu un aspect mai bun al pielii.

7.Provoacă creșterea în greutate

Ratele obezității cresc la nivel mondial și consumul de zahăr (alimente și băuturi care conțin zahăr) este principalul motiv.

Este important de reținut că un consum ridicat de zahăr mai cauzează ceva: poftă de mâncare și o puternică senzație de foame.

În plus, poate provoca rezistență la leptină, hormonul responsabil cu sațietatea. Adică nu vom simți senzația de sățietate, nu vom simți ca ne-am saturat. A nu se confunda cu senzația de “plin” în stomac. Practic, leptina, ar trebui să împiedice această senzație.

Atenție: fructoza (zahărul din fructe) are același efect în legătură cu sățietatea si pofta de mâncare!

Acestea sunt doar o parte din problemele majore cauzate de un consum în exces ce zahăr. Merită să mai enumerăm riscuri privind: sănătatea dinților, ficatului (putând cauza “ficat gras”), celulelor (provoacă îmbătrânirea celulară) și a rinichilor.

Consumul zilnic

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) ar trebui să nu consumăm mai mult de 24 de grame de zahar pe zi (cam 6 lingurițe).

O ciocolată de 100 g conține aproximativ 12-15 lingurițe.

Tot OMS recomandă să consumăm maxim 10% din aportul caloric zilnic din zaharuri cu un obiectiv de a diminua la 5%.

În concluzie, efectele consumului de zahăr sunt nocive și pe termen lung pot fi letale. Deși este omniprezent în alimente, cu puțină atenție și ceva mai multă voința putem învinge dependența pe care o cauzează. Și este în puterea noastră să facem alegerile sănătoase.

Va încurajez să consumați alimentele în formă lor naturală, integrală, gătite cât mai simplu!

#shiftforthebestofyou

 

Resurse Carte: Gary Taubes - The Case Against Sugar Studii: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28109280 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4443321/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23493533 https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMc1311765 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3712514/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4856550/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22291727 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24493081 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21705069 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3584048/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3773450/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3595327/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3494407/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21765006 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24743309 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19880930 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3903110/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28751637/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3583887/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28420091 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17921406 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4761710/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4326908/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4229419/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23439375 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3893787/ 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *