De ce NU carbohidraților rafinați. O perspectiva științifică

De ce NU carbohidraților rafinați. O perspectiva științifică

Consumul de carbohidrați rafinați crește riscul apariției multor boli precum cele cardiace, obezitatea, diabet de tip 2. În plus, consumul pe termen lung favorizează apariția unor boli precum Alzheimer, demență, Parkinson. Aceastea din urmă sunt strict legate de bună funcționare a creierului. Putem înțelege că un consum ridicat de pâine albă, să spunem, nu ne ajută la o bună functioanare a creierului, chiar din contră. Ați auzit expresia populară “pâinea prostește”? Ei bine există acum și dovezi științifice în acest sens.

Carbohidrații rafinați sunt cunoscuți și sub numele de carbohidrați simpli. Aceștia sunt de două tipuri:

a) Cereale rafinate: sunt acele cereale cărora le-au fost eliminate, prin procesul de rafianare, nutrienții și fibrele. Iar dietele sărace în fibre sunt asociate unor boli precum cancer de colon, diabet de tip 2, obezitate și multe alte probleme digestive. Avem nevoie de aproximativ 30 grame de fibre pe zi în alimentația noastră.

Bobul de cereale este format din 3 părți: înveliș (extrem de bogat în fibre,vitamina B și minerale), edosperm (carbohidrați și puține proteine) și germene (antioxidanți și vitamine).  Prin rafinare se elimina învelișul și germenele, adică părțile cu foarte mulți nutrienți și rămânem cu aproximativ 85% din masă inițială a bobului.

 

b) Zaharuri: sucroza (zahăr de masă), siropul de porumb, siropul de agave. Efectul zaharurilor îl vom trata separat pentru că este un subiect extrem de important. Trebuie a știți încă de acum că zahărul provoacă micșorarea creierului și deteriorează funcțiile cognitive.

Pe lângă cele de mai sus mai adaug fructoza. Da, chiar ea! Găsită în fructe și în miere, este considerate de către biochimiști că fiind carbohidratul cu cel mai mare aport la luarea în greutate.

Un grup de cercetători, în 2005, a studiat pe un eșantion de 100 de persoane corelația între dimensiunile taliei și schimarile structurale din creier. Ce au descoperit: cu cât talia mai mare, cu atât hipotalamusul mai mic (parte a creierului responsabilă cu memoria).

Așadar, pierdem nutrienții și fibrele. Unii producători mai adaugă vitamine sintetice în urmă procesului de rafinare.

Să analizăm câteva efecte negative ale consumului de carbohidrați rafinați:

1. Nu oferă senzația de sățietate și cresc riscul de obezitate

Neavând fibre, au un indice glicemic mare, adică întră extrem de rapid în fluxul sangvin. Creșterea această a glicemiei scade cam în aproximativ 1-2 ore și apare senzația de foame. În plus, este stimulată acea parte a creierului responsabilă cu poftele și cu recompensele. Astfel, pentru satisfacerea poftei și a senzației de foame vom mai consumă câteva gustări. Și continuând acest ciclu, cu siguranță, vom lua în greutate. Alimentele cu fibre și un indice glicemic mic oferă senzația de sațietate pe o perioada de 3-4 ore. Există studii care arată că un consum de carbohidrați rafinați este strict legat de o creștere a grasimei adominale. De asemenea, consumul acestora este legat de creșterea inflamației în corp. Experții susțin că această creștere este legată de rezistența la leptina (hormonul sățietății, acesta anunță creierului că am consumat nutrienți suficienți și să ne oprim). Rezistența înseamnă că acest mesaj nu mai este perceput de creier.

2. Conțin gluten

Deși poate părea greu de crezut, consumul de paste sau de produse de patiserie, cauzează probleme de sănătate începând cu dureri de cap, continuând cu stări depresive și culmind cu Alzheimer. Și asta datorită unei proteine periculoase, numită gluten. Cea mai frecvența problema cauzată de gluten este boală celiacă. Pentru multă vreme această boală a fost considerată o boală a intestinului subțire, însă ulterior s-a dovedit că afectează multe sisteme și organe: tractul gastrointestinal, sistemul nervos central, sistemul osteoarticular, pielea, ficatul și sistemul reproducător. A fost descoperită pentru prima dată în anii 1900 în urmă descoperirii că unii copii aveau o toleranță mai bună la grăsime versus carbohidrați. Ulterior, în 1940, într-o perioada de foamete (când făina de grâu era greu de găsit), s-a constatat că rata mortalității în rândul copiilor cu boală celiacă a scăzut cu 35%. Simptome ale bolii celiace:

–      Dureri de cap

–      Oboseală neexplicata

–      Depresie

–      Balonare

–      Simdrom de malabsorție

–      Afte bucale

–      Dureri articulare sau spasme musculare

–      Scădere în greutate

–      Diaree cronică

–      Dureri abdominale dese

–      Flatulență

–      Eroziuni ale smatului dentar

–      Dermatita herpetiformă

Actualmente, un număr mare din populație suferă de intoleranță la gluten sau prezintă o sensibilitate crescută.

3. Diabet de tip 2 și boli cardiace

Bolile cardiace sunt responsabile pentru cel mai mare număr de decese la nivel mondial. De asemenea, numărul cazurilor de diabet de tip 2 crește alarmant. Cercetorii arată că bolnavii de diabet sunt predispuși bolilor cardiace. De asemenea, s-a dovedit că un consum ridicat de carbohidrați rafinați este legat de niveluri ridicate ale glicemiei, cu riscul de a dezvolta rezistența al insulină (același fenomen că rezistența la leptina de mai sus, însă insulina are rolul de a scădea nivelurile glicemiei). În plus, consumul de carbohidrați rafinați crește nivelului trigliceridelor din sânge, o cauza importantă în apariția bolilor de inimă. Un studiu efectuat în China arată că persoanele care consumă carbohidrați rafinați (orez alb, făină de grâu) au o predispoziție între 2 și 3 ori mai mare să dezvolte boli cardiace.

Concluzionand, carbohidrații rafinați sunt responsabili pentru nivelurile ridicate ale glicemiei, pentru apariția rezistenței la insulină și pentru nivelurile ridicate ale trigliceridelor din sânge.

Alternative

Există și alternative bogate în carbohidrați extrem de sănătoase. Acestea sunt o sursă importantă de fibre, vitamine și minerale. Printre acestea enumerăm: legume, leguminoase, pseudocereale (quinoa, chia, hrișcă), rădăcinoase (cartofi dulci, sfeclă), cereale integrale (ovăz, orz), fructe de pădure (coacăze, afine, zmeură, mure).

În final, este foarte posibil să fi experimentat unele dintre stările descrise mai sus și acum sper să vă fie mai clare și motivele.

Este alarmant următorul fenomen: numărul cazurilor de obezitate, diabet de tip 2 și de boli asociate bătrâneții (Alzheimer, demență, Parkinson) crește de la an la an și, totuși, nimeni nu se gândește că încă la baza piramidei alimentare sunt cerealele.

Considerând toate cele de mai sus despre cerealele rafinate și zahăr, cum vi se par  fulgii de cerealele pentru micul dejun? Și nu mai pui că sunt destinate copiilor. 🙁

Decizia ne aparține.

 

#shiftforthebestofyou

 

Resurse
Cartea Grain-Brain-Surprising-Brains-Killers
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10885323
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12841427
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1314519
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12740067
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12936919
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11090291
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19335713
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24030179
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12146567
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25477716
http://www.nature.com/ijo/journal/v30/n3s/full/0803522a.html
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12828188
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23803881
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17023705/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19631041
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22826636/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21677052
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21130952/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17697898
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24265366/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11790961
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14522752
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24008907/



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *