Binomul MINTE-CORP. O legatura complexa si profunda.

Binomul MINTE-CORP. O legatura complexa si profunda.

Fiecare ființa umană este un sistem complex. Toate componentele acestui sistem sunt profund interconectate și nu pot funcționa izolat la parametrii optimi.

Cred in abordări holistice și, prin urmare, toate programelele transformationale pe care le dezvolt au la baza binomul minte-corp. Legătura este bidirecțională, mintea influențându-ne corpul și, in aceeași măsura, corpul ne influentează mintea.

Pana in secolul al XVII – lea, medicina considera mintea și corpul un întreg și le aborda ca atare. Ulterior, in Vest, abordarea a fost modificata in sensul perspectivei a doua entități diferite. Corpul a fost transformat intr-o “mașina” cu piese de schimb.

Dezvoltarea actuala a medicinei alopate poate nu ar fi fost posibila fără aceasta “schisma”. Pe de alta parte, lipsa dezvoltării emoționale și spirituale, a scăzut capacitatea nativa a oamenilor spre autovindecare.

Începând cu secolul XX, cercetătorii au demonstrat prin studii ample conexiunea dintre minte și corp. Ceea ce omenirea știa cu secole in urma a fost re-confirmat prin știință.

Mintea nu este doar creierul. Mintea însumează, in viziunea mea, spirit, vibrații, gânduri, credințe, atitudini, emoții și imagini.

Toate stările mentale pot fi conștiente sau inconștiente. Fiecare stare mentala are o stare fiziologică asociata, având efecte pozitive sau negative asupra corpului. De exemplu anxietatea provoacă producerea de cortizol, hormonul stresului.

Iar stresul, ca tot l-am adus in discutie, provoaca multe situații medicale nedorite care ne afectează corpul: probleme cardiace, boli autoimune, obezitate, boli digestive, scaderea densității osoase, creșterea colesterolului, scăderea libidoului, a imunității și multe altele. In plus, afectează și mintea, depresie, tulburări ale memoriei, stări de panica șamd.

Unii specialiști afirma ca stresul este factorul declanșator pentru majoritatea bolilor. Conform unui studiu din 2012 a reieșit ca stresul este responsabil pentru 80% – 90% dintre boli.

Chiar și factori stresanți minori, interpretați negativ, pot declansa simptome psihosomatice: răceli, dureri de spate și alergii.

Stresul prelungit are efecte devastatoare. Un studiu efectuat in SUA pe 95000 de copii, a relevat ca o jumătate suferisera de diverse traume, abuzuri fizice și emoționale, neglijare, violenta. Copii care au avut doua asemenea episoade au fost predispuși de doua ori mai mult bolilor cronice, întărind ideea conexiunii minte corp.

In plus, toate stările mentale pe care le experimentam au, in majoritatea cazurilor un corespondent in limbajul corpului și fizionomia noastră. Hai sa ne gândim ce postura și expresie faciala avem atunci când avem o mare reușită vs. momentul unui eșec, atunci când ceva ne nelinisteste vs. cand suntem calmi, atunci când suntem veseli vs. triști sau când suntem încrezători vs. când suntem nesiguri.

Ce putem face: perspectiva MINȚII

Yoga, meditație/mindfulness. Se știe ca practicarea lor ajuta la creșterea conștientizării, a puterii de concentrare și a capacității de redirecționare/reinterpretare a gândurilor negative.

Alte beneficii:

  1. Reducerea stresului. In studiu efectuat pe 3500 de adulti releva scaderi ale cortizolului, hormonul stresului.
  2. Ajuta la controlul bolilor asociate anxietății: fobii, OCD, paranoia, atacuri de panica.
  3. Îmbunătățește imaginea de sine și aduce o atitudine pozitivă asupra vieții.
  4. Creste durata concentrării. Surprinzător, chiar și 4 zile de practicare au efecte vizibile.
  5. Îmbunătățesc capacitatea de memorare
  6. Ajuta luptei împotriva dependențelor de orice tip.
  7. Îmbunătățesc calitatea somnului.
  8. Pot ajuta la scăderea presiunii arteriale.

Așadar, toate stările noastre mentale au impact major, confirmat științific, asupra corpului. Ne putem ajuta mintea prin exerciții de meditație ce ne aduc importante beneficii.

 

Ce putem face din perspectiva corpului pentru a ne influența starea de bine și sănătatea?

Exista doua dimensiuni majore: nutriția, exercitiile fizice (o viața activa).

NUTRITIE

Creierul nostru este asemenea unei mașini de curse: are nevoie de combustibil premium pentru a funcționa in parametri optimi.

Un plan nutrițional echilibrat, bogat in nutrienți, vitamine și minerale pentru a evita stresul oxidativ este esențial.

Intr-un articol precedent găsiți mai multe recomandări pentru a maximiza performanța creierului (toate bazate pe un vast număr de studii). (articol)

Dacă folosim combustibili de proasta calitate (mâncăruri procesate) ne afectam in moduri nedorite procesele cognitive. Dietele bogate in carbohidrati rafinați și zaharuri ne fac foarte mult rau. Acestea dăunează mult creierului prin faptul ca au capacitatea de a distruge ramificațiile neuronale. Stiti cum arată neuronii bolnavilor de dementa și Alzheimer? Fără ramificații! In plus cauzează înrăutățirea stărilor depresive și anxietate.

Și este normal, in lipsa nutrientilor de calitate, creierul nostru este victima stresului oxidativ.

Serotonina, un neurotransmițător, responsabil cu stările de spirit, reglarea apetitului și somnului, blocarea durerii, este produs in proporție de peste 90% in tractul gastrointestinal. Considerând că acest tract are milioane de neurotransmițători este absolut normal sa ne influențeze și emoțiile.

Producția de serotonina este influențată de milioanele de bacterii sanatoase ce formează microbiomul intestinal. Aceste bacterii sunt esențiale, ne protejează de toxine, previn inflamația, îmbunătățesc modul in care absorbim nutrienții. In plus, activează căile neuronale dintre intestine și creier.

Studiile arată ca persoanele care consuma probiotice (alimente obținute prin fermentare) au niveluri mai scăzute de anxietate, nu percep la fel de “abrupt” stresul și au o atitudine mai pozitivă asupra vieții fata de cele care nu consuma.

VIAȚA ACTIVA

Suntem făcuți sa fim activi, este in moștenirea noastră de milioane de ani. Strămoșii noștri, cu milioane de ani in urma, mergeau cam 50 de km pe jos zilnic in cautare de hrana.

Nu suntem adaptați stilului de viața actual și este crucial sa fim activi, indiferent de forma. Altfel, asemenea unei mașini care sta parcata multă vreme, ne “stricam”.

Sportul și exercițiile fizice ne influenteaza mintea și corpul in egala măsura. 

Conform studiilor, acestea sunt principalele beneficii:

  1. Îmbunătățesc considerabil starea de bine, combat depresia și anxietatea prin eliminarea de hormoni specifici: endorfina, serotonina.
  2. Cresc nivelurile energiei atat pentru populația sănătoasă, cât și pentru persoanele ce suferă de oboseala cronica, scleroza multipla, cancer.
  3. Îmbunătățesc procese cognitive și memoria. Prin creșterea ritmului cardiac este stimulata circulația sângelui bogat in oxigen la creier. De asemenea protejează creierul importriva bolilor precum schizofrenie și Alzheimer.
  4. Ajuta puterea de concentrare. Activitatea fizica regulata păstrează ascuțite abilitați precum gândirea logica, critica și buna judecată.
  5. Cresc încrederea in sine. Practicarea sporturilor in mod regulat s-a dovedit ca îmbunătățește încrederea și imaginea de sine. Aratam mai bine și ne simțim mai bine. Energia, vigoarea și disciplina ne vor ajuta și in alte aspecte ale vieții noastre.
  6. Dezvolta abilitați de leadership. Sporturile de echipa, conform studiilor efectuate in licee arată corelarea între practicarea sporturilor de echipa si abilitățile de leadership.
  7. Sporesc starea de relaxare, calmitate și îmbunătățește calitatea somnului.
  8. Impreuna cu o nutritie echilibrata ajuta este un aliat  împotriva obezității.
  9. Sporesc sănătatea oaselor și a mușchilor.
  10. Reduc riscul bolilor cronice. Lipsa activității este cauza principala a acestor boli.
  11. Îmbunătățesc calitatea pielii. Stresul oxidativ apare atunci când sistemul de protectie oxidativ nu poate repara deteriorarile cauzate de radicalii liberi. Sportul ajuta la producția de antioxidanti.
  12. Reduc durerea. Contrar vechii paradigme, studiile arată ca practicarea sportului ajuta la ameliorarea durerii cronice.
  13. Îmbunătățesc viața sexuală. Este stimulat sistemul cardiovascular, circulația sangvina, sporind performanțele sexuale și frecventa acestora. Pentru bărbați, ridicatul de greutati ajuta la stimularea secreției de testosteron.
  14. Ajuta in controlul dependențelor. Corpul elimina dopamină ca raspuns la orice forma de plăcere (sex, droguri, tutun, alcool, mancare). Exercitiile fizice ajuta controlul dependențelor. De exemplu, pentru alcoolici in abstinenta insomniile sunt o problema. Sportul, ajuta la reglarea ritmului circadian.
  1. Inspiri pe alții. Te vei simți bine sa faci bine 🙂 , inspirandu-i pe altii prin exemplul tau.

 

Beneficii practicării sporturilor și a unei vieți active sunt evidente. Practicarea de la vârste fragede oferă beneficii adultului, contribuie la starea de bine, la dezvoltarea încrederii in forțele proprii, a imaginii de sine și a aptitudinilor de lider, printre altele.

 

Transformările EPICE in bine, creșterea și dezvoltarea personala au la baza un principiu testat de milenii. Un principiu ce si-a dovedit eficienta: legatura bidirecțională minte-corp. Aceasta este esența EPICSHIFT.

#shiftforthebestofyou

 

Resurse:

University of Chicago. “Mind-body connection not a one-way street.” ScienceDaily. www.sciencedaily.com/releases/2015/01/150107150742.htm

http://ajcn.nutrition.org/content/99/1/181.long

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23720230

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4167107/

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3848350/

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24074470

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4050338/

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25524365

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23541912

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4563885/

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3636120/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22713198

http://www.ejhs.org/volume7/fitness.html

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S002253471001493X

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8878326

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25727080

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28087891

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22217571

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12531177/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15033148

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1755296611000317

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18191748

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4241367/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16236956/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15692327

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18277063

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28053920

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11255140

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9049471

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27423168

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10234379

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24395196

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0889159112004758

http://journals.lww.com/psychosomaticmedicine/Abstract/2000/09000/A_Randomized,_Wait_List_Controlled_Clinical_Trial_.4.aspx

https://www.researchgate.net/publication/5946075

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/016383439500025M

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25591492

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26686556

https://www.researchgate.net/publication/8129703

https://link.springer.com/article/10.3758/CABN.7.2.109#page-1

http://dl.acm.org/citation.cfm?id=1979862

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1053810010000681

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26445019

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24571182

http://assets00.grou.ps/0F2E3C/wysiwyg_files/FilesModule/vivirpresentes/20100707171911-xyilyfxtjgxzqabej/Hayes,_Follette,_Linehan_-Mindfulness_and_Acceptance.pdf#page=278

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4106278/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26390335

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24395196

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25354470

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25673114

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *